Corin Braga

Phantasma
Centru de Cercetare a Imaginarului (II)

Cum anuntam in numărul trecut, aceste două volume ale Caietelor Echinox prefatează si insotesc crearea, in cadrul Facultătii de Litere, a unui Centru de Cercetare a Imaginarului. Deschiderea publică festivă are loc marti, 16 aprilie 2002, la Facultatea de Litere. in afară de membrii Centrului si de invitatii din Universitate, din Cluj si din tară, festivitatea se va bucura si de prezenta domnului Jean-Jacques Wunenburger, director al Institutului Gaston Bachelard de cercetare a imaginarului si a rationalitătii din Dijon si responsabil al relatiilor dintre Centrele de Cercetare a Imaginarului constituite intr-o retea care acoperă mai multe tări, cum sunt Franta, Brazilia, Canada, Coreea de Sud, Israel, Mexic, Polonia si Romania.
in numărul trecut, am deschis prezentarea Centrului prin cateva consideratii despre directiile si dimensiunile actuale in cercetarea imaginarului. in numărul acesta vom prezenta structura administrativă si programele Centrului.

Aceste informatii pot fi consultate si pe Website-ul Centrului:  www.lett.ubbcluj.ro/~phantasma

Descrierea Centrului

A. Conducere si membri

Centrul porneste la lucru cu o echipă de oameni din diverse arii si de varste diferite, care conduc, participă sau colaborează la programele derulate.

Director executiv:
Conf. dr. Corin Braga

Directori de programe:
Prof. dr. Mircea Muthu - Coordonator al programului de studii sud-est europene
Prof. dr. Vasile Voia - Director de studii al Masterului "Istoria Imaginilor - Istoria ideilor"
Conf. dr. Stefan Borbély - Director, impreună cu Corin Braga, al Caietelor Echinox; Conducător al Cercului "Eranos"; Coordonator al programului de psihoistorie
Lector dr. Ruxandra Cesereanu - Coordonatoare a programelor de cercetare a imaginarului social; indrumătoare a Cercului de creative writing "Literatura onirică"
Ovidiu Pecican - Coordonator al programului de imaginar istoric
Prof. Mircea Baciu - Curator al Galeriei electronice
Asist. drd. Cristina Varga - Website design

Membri
Conf. dr. Diana Adamek
Lector dr. Sanda Cordos
Asist. drd. Horea Poenar
Asist. drd. Mihaela Pop
Prep. Ovidiu Mircean

Profesori care predau in programul de Master "Istoria imaginilor - Istoria ideilor:
Prof. Alin Ailincăi
Prof. dr. Aurel Codoban
Prof. Doina Modola
Prof. dr. Mircea Muthu
Prof. dr. Vasile Voia
Conf. dr. Stefan Borbély
Conf. dr. Corin Braga
Conf. dr. Pavel Puscas

Studentii inscrisi in programul de Master "Istoria imaginilor - Istoria ideilor", seria 2001-2002:
Florentina Coman    
Elena Herlea        
Ioana Macrea        
Simina Maxim
Ovidiu Mircean    
Anamaria Molcsan    
Angela Moldovan    
Anca Muntean        
Nicoleta Pălimariu    
Adina Sita        
Daniela Sandru    
Emilia Toma
Nicolae Turcan

Traducători in cadrul Colectiei "Mundus Imaginalis":
Ioana Bot
Liliana si Doru Burlacu
Ioan Curseu
Tudor Ionescu
Svetlana Jureleac
Raluca Lupu-Onet
Ovidiu Mircean
Anca Muntean
Anca Noje
Stefana Pop

Parteneri din partea altor Centre
Conf. dr. Rodica Baconsky, Conf. dr. Gheorghe Lascu - Departamentul de limbi moderne aplicate
Prof. dr. Rodica Pop - Centrul de studii belgiene
Conf. dr. Ioana Bot - Programul de Master de literatură romană
Prof. dr. Aurel Codoban - Institutul de religii est-europene si orientale

Desigur, lista este deschisă si fluctuantă, ea va fi amplificată pe măsură ce in cadrul Centrului vor fi deschise si derulate diverse programe.

Centrul este conceput ca un ansamblu de institutii si programe menite să ofere o bază administrativă si logistică cercetărilor asupra imaginarului, predării si publicării lor. Acestea sunt:

I. Un Master interdisciplinar de lite-ratură comparată intitulat
Istoria imaginilor - Istoria ideilor

Director de studii: Prof. dr. Vasile Voia

Organizat in cadrul Facultătii de Litere, acest program de masterat de 1 an isi pro-pune să reunească profesori de la mai multe facultăti, reprezentand mai multe discipline si metode, care să ofere masteranzilor o perspectivă spectrală asupra imaginarului si a relatiilor sale cu ratiunea. Functia imaginativă este abordată din mai multe unghiuri de vedere conjugate: al filosofiei, al religiei, al literaturii, al muzicii si al artelor plastice. Cursurile sunt distribuite in două mari categorii: Teoria si Practica imaginii.

Masterul a inceput in anul universitar 2001-2002, cuprinzand un număr de 13 studenti. Programa de studiu este următoarea:

Semestrul I
1. "Metode in comparatistica actuală : tematologia, imagologia, studiile europene". Propunător: prof. dr. Vasile Voia (Facultatea de Litere, Catedra de literatură romană, comparată si teoria literaturii)
2. "Teorii ale simbolului". Propunător: prof. dr. Aurel Codoban (Facultatea de filosofie, Catedra de filosofie sistematică)
3. "Teme filosofice - paradigme stiintifice - episteme estetice". Propunător: conf. dr. Pavel Puscas (Academia de muzică "Gheorghe Dima", Facultatea teoretică, Catedra de compozitie, muzicologie, pedagogie)
4. "Eschatologia europeană din antichitate pană in Renastere". Propunător: conf. dr. Corin Braga  (Facultatea de Litere, Catedra de literatură romană, comparată si teoria literaturii)
Semestrul II
5. "Plastică si literatură". Propunător: prof. dr. Mircea Muthu (Facultatea de Litere, Catedra de literatură romană, comparată si teoria literaturii)
6. "Elemente de semiotică si sintaxă a vizualului". Propunător: prof. Alin Ailincăi (Facultatea de arte vizuale, Catedra de ceramică, sticlă, metal si arte textile)
7. "Teoria imaginii in teologia bizantină". Propunător: conf. dr. Ioan I. Ică jr.  (Facultatea de Teologie ortodoxă, Catedra de istoria si filosofia religiilor)
8. "Mostre de imaginatie ostilă : imaginea 'celuilalt' in cultura dihotomică a Războiului Rece". Propunător: conf. dr. Stefan Borbely (Facultatea de Litere, Catedra de literatură romană, comparată si teoria literaturii)


II. O Colectie de carte intitulată Mundus Imaginalis
Coordonator : Corin Braga

Colectia este rezultatul unei fructuoase colaborări intre Centrul de Cercetare a Imaginarului si Editura Dacia, care a hotărat să o includă intre celelalte colectii editate de ea.
Sintagma "mundus imaginalis" a fost creată de Henry Corbin pentru a desemna ceea ce am putea numi iconosfera, universul imaginilor. Colectia isi propune să publice volume, originale sau traduse, care se apleacă asupra constelatiilor de imagini si simboluri ce irigă freatic cultura umană. La randul lor, aceste galaxii de simboluri se organizează in viziuni coerente despre univers, in imagini ale lumii, secretate de diverse sisteme religioase, filosofice sau artistice. in consecintă, colectia cuprinde mai multe serii, ce se ocupă de:

Modul de functionare a imaginarului:
1. Antropologia imaginarului
2. Arhetipologie generală
3. Teoria imaginii
Imagini ale lumii, asa cum apar in :
4. Viziunile samanice
5. Religia greacă si cultele de mistere
6. Gnoză si hermetism
7. Disciplinele oculte ale Renasterii si epocii moderne

Colectia a fost deschisă in anul 2001. Pană in prezent, au apărut 3 volume :
- Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, Traducere din limba franceză de Ioana Bot, Aparat critic, bibliografie si note pentru editia romanească de Ioana Both si Raluca Lupu, Dacia, 2001, 384 pagini (Seria Teoria imaginii)
- Stefan Borbély, De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul, Dacia, 2001, 376 pagini (Seria Arhetipologie generală)
- Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, Traducere de Tudor Ionescu, Dacia, 2001, 304 pagini (Seria Arhetipologie generală)

in cursul anului 2002 sunt prevăzute să apară următoarele volume :
- Laurence Delaby, Samanii tungusi [Les shamans toungouses], Traducere de Liliana si Doru Burlacu (Seria Viziuni samanice)
- Lucien Lévy-Bruhl, Imaginatia simbolică [L'imagination symbolique], Traducere de Raluca Lupu-Onet (Seria Antropologia imaginarului)
- Pierre Brunel, Invocarea mortilor si coborarea in infern [L'évocation des morts et la descente aux enfers], Traducere de Svetlana Jureleac (Seria Arhetipologie generală)
- Wayne Shumaker, Stiintele oculte ale Renasterii [The Occult Sciences in the Renaissance], Traducere de Ovidiu Mircean (Seria Disciplinele oculte ale Renasterii si epocii moderne)
- Jean Libis, Mitul androginului [Le mythe de l'androgyne], Traducere de Anca Muntean (Seria Arhetipologie generală)
- Auguste Viatte, Sursele oculte ale Romantismului, [Les sources occultes du Romantisme], Traducere de Stefana Pop si Ioan Curseu (Seria Disciplinele oculte ale Renasterii si epocii moderne)
- Françoise Bonardel, Filosofia prin foc [Philosopher par le feu], Traducere de Raluca Lupu-Onet (Seria Disciplinele oculte ale Renasterii si epocii moderne)
- Paul Foucart, Misterele de la Eleusis [Les Mystčres d'Eleusis] Traducere de Anca Noje, (Seria Religie greacă si cultele de mistere)

III. Caietele Echinox

Caietele Echinox sunt o interfată intre Centrul de cercetare a imaginarului si Fundatia Culturală Echinox. incepand cu anul 2001, Echinoxul apare in trei formule, in format de revistă, in format de carte si in format electronic. Caietele Echinox si-au propus să colaboreze cu diverse institutii, centre si organisme academice si profesionale, publicand rezultatele unor actiuni sau programe de cercetare desfăsurate impreună cu acestea. Astfel, primul volum al Caietelor, apărut in 2001, a fost conceput in colaborare cu Asociatia Romană de Literatură Comparată si a avut drept subiect teme de "Postcolonialism si Postcomunism".
Al doilea si al treilea volum, inchinate "Teoriei si practicii imaginii", abordează imaginarul dintr-o perspectivă conjugată, cea a Imaginarului cultural (volumul 2, 2001) si cea a Imaginarului social (volumul 3, 2002).


IV. Cercul de studii Eranos

Fondator si conducător: Stefan Borbély

Cercul a fost infiintat in toamna anului 1991, la Facultatea de Litere din Cluj, sub egida Colectivului de literatură comparată, si a functionat cu intermitente pină in vara anului 1997, cind si-a suspendat activitatea, ea fiind reluată abia in primăvara lui 2002, la solicitarea studentilor.
Cercul promovează o deschidere interdisciplinară, asigurind, lunar, dezbateri pe teme de imagologie, simboluri, religie, studiul comparat al mentalitătilor, psihanaliză, psihocritică, psihologie politică, psihoistorie, filosofie. Simpla enumerare a tematicii generale sugerează că milităm pentru integrarea studentilor de la mai multe facultăti, in interesul unor reuniuni lunare cit mai reusite.
Sedintele se desfăsoară la Facultatea de Litere din Cluj (str. Horea 31), fiind popularizate in prealabil prin afise si prin presă. Periodic invităm conferentiari cu reputatie, din Cluj si din alte orase.

Teme dezbătute in perioada 1991-1997 (selectiv):
- Mit si rit in conceptia lui Freud;
- Oedip - o mitanaliză jungiană;
- Jung si arhetipologia;
- Jung: arhitectura simbolică a casei de la Bollingen;
- Riturile de lustratie;
- Rituri sacrificiale in Vechiul Testament;
- Inorogi si alte animale simbolice;
- Postmodernismul filosofic;
- Trauma nasterii in conceptia psihoistoriei.

V. Creative writing. Literatura onirică
Responsabil: Ruxandra Cesereanu

Centrul doreste să sprijine nu doar cercetarea academică, conceptuală, asupra imaginarului, ci si initiative artistice care explorează intr-o formă sau alta lumea fantasmelor. Sub umbrela sa va fi cuprins un mic grup de scriitori, format in anii '90 la Cluj, care folosesc in literatura lor tehnici de traversare a peretilor realitătii, cum sunt halucinatia, delirul, visul, cosmarul, transa sau extazul. Este vorba de scriitori ce se pot regăsi sub titlul de (neo)onirici nu atat sub aspectul administrativ, al unui grup ce se reuneste mai mult sau mai putin regulat, cat al unei poetici si al unei sensibilităti comune. Manifestele si literatura neoonirică recuperează strategiile de derealizare si revizitează lumile paralele, fie ele metafizice, psihologice sau estetice, folosite si descoperite (inventate) de romantici, de suprarealisti si de oniricii anilor '60-'70 (Dimov, Tepeneag etc.).
Centrul are in proiect două seminarii speciale, unul de creative writing in domeniul oniric, si altul de comentarii pe marginea viziunilor samanice.


VI. Galerie electronică
Curator: Mircea Baciu

Centrul doreste să incurajeze si să răspandească creatia plastică si vizuală, loc unde imaginea este chemată să scoată la suprafată cele mai neasteptate cotloane si inflexiuni ale perceptiei sau fanteziei. inainte de a gandi posibilitatea deschiderii unui spatiu de expozitii, solutia cea mai rapidă si eficace este de a expune tablourile intr-o galerie electronică, cuprinsă in website-ul Centrului.
Simezele cibernetice sunt inaugurate cu lucrările pictoritei bucurestene Laura Covaci.


VII. Un Website: Phantasma
Webdesign: Cristina Varga

Dedicat activitătii imaginare, Centrul nu avea cum să evite tentatia de a-si crea o imagine oglindită, o icoană virtuală, prin care să-si construiască o identitate in universul postmodern prin excelentă - ciberspatiul. Cum insă rădăcinile fantasmelor sublimate in unităti de informatie electronică răman in continuare să-si tragă seva din cele mai obscure formatiuni ale inconstientului colectiv, am ales drept siglă o gravură anonimă de la 1580, satirizand "Nebunia călătoriilor". Desenul a fost făcut intr-o perioadă cand noua mentalitate modernă incepea să deconspire "gandirea vrăjită" a Evului Mediu, luand in deradere corpusul de călătorii fantastice mostenite prin traditie, precum si moda si obsesia călătoriilor de explorare ce se lansase in Renastere. "Stultorum infinitus est numerus", scrie pe "bărbia" călătorului imaginar. De altfel, in interiorul tichiei de nebun se află insusi globul pămantesc, intr-o reprezentare geografică nu mai putin fantastică, din moment ce baza mapamondului este ocupată de un gigantic dar fictiv Continent Austral Necunoscut.
intreaga activitate a Centrului va fi reflectată in paginile acestui website. El va surprinde in timpul paralel si simultan al informatiei binare activitătile desfăsurate prin programele Centrului si va stoca istoria reală a acestuia in creodele hyperspatiului (adică, pentru a vorbi in termeni mai putin metafizici, in clusterele de memorie ale serverului). De asemenea, el va face legăturile si trimiterile la website-urile partene-rilor Centrului.

C. Programe de Cercetare

Unitătile prezentate mai sus constituie baza administrativ-logistică a Centrului de cercetare a imaginarului. Ele construiesc un cadru de lucru (investigatie, elaborare, predare) si oferă niste canale de expresie pentru cei care doresc să-l folosească drept umbrelă institutională. O dată Centrul deschis in mod oficial, există mai multe proiecte de demarare a unor programe de cercetare, adică a unor teme de studiu de grup, in care vor fi chemati mai multe cadre didactice si studenti, pentru care se vor face cereri de finantare, granturi si sponsorizări, care se vor finaliza cu studii, cărti si baze de date.


1. Programul interdisciplinar  de balcanologie
Coordonator: Prof. dr. Mircea Muthu

Obiective generale:
- Promovarea studiilor balcanice la nivelul institutional, inclusiv a limbilor balcanice moderne
- Constituirea unui fond de carte balcanică
- Instituirea doctoranturii pe teme de balcanologie
- Editarea unui buletin informativ anual
Obiective prioritare:
- Publicarea istoriei aromanilor
- Alcătuirea unei baze bibliografice (literaturi sud-est europene in spatiul romanesc)
Teme de cercetare:
- Studiul comparat al literaturilor sud-est europene; motive si tipologii; conceptul de literatură sud-est europeană.
- "Imaginea celuilalt" in memorialul de călătorie romanesc si sud-est european.
- Permeabilitatea frontierelor culturale in zona balcanică: cultură orală/ scrisă, laică/ religioasă, aulică/ populară.
- Diaspora balcanică in Romania si romanii in actualul spatiu sud-est european intre secolele XIX si XX.
- Circulatia cărtii in perimetrul romanesc si sud-est european in sec. XVIII si XIX.
Institutii cooperante:
Facultatea de Litere Cluj-Napoca
Facultatea de Istorie si Filosofie Cluj-Napoca
Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca
Institutul de Studii Sud-Est europene Bucuresti
Fundatia Culturală Libra Bucuresti


2. Istoria imaginarului
Coordonator: Conf. dr. Ovidiu Pecican

Grupul de istorie a imaginarului are drept obiective prioritare investigarea raporturilor dintre proiect si realitate in Evul Mediu, dintre acestea si reflectarea lor istoriografica, iconografică si in izvoarele narative, despre reflexele de care au beneficiat in documente.
Dintre proiectele in pregătire ale grupului mentionăm:
Ovidiu Pecican - volumul Realităti imaginate si fictiuni adevărate, Studii de istoria imaginarului la romani in evul mediu.
Ovidiu Ghitta produce studii cu privire la imaginarul religios in modernitate, interesandu-se cu prioritate de geneza si metamorfozele Bisericii Greco-Catolice romanesti in Partium si Transilvania.
Maria Ghitta lucrează la o teză de doctorat pe tema Antisemitismul in Romania interbelică, incercand analiza mecanismelor imaginare care creează si alimentează antisemitismul.


3. Reprezentări ale Americii in mass media si mentalitatea publică romanească din perioada Războiului Rece
Coordonator: Conf. dr. Stefan Borbély

Domenii de cercetare :
Studiul Războiului Rece, Psihologie politică (structuri ale imaginatiei ostile)
Proiectul a demarat in octombrie 2001, ca o continuare a unei burse de cercetare primite din partea Colegiului Noua Europă din Bucuresti, programul RELINK Fellows (1998-2001)
Proiectul reprezintă prima incercare autohtonă de a sintetiza interdisciplinar strategiile reprezentationale ale imaginatiei politice ostile promovate de către mass media din Romania in perioada Războiului Rece. Am optat pentru reprezentarea inamicală a Statelor Unite fiindcă ea sintetizează intregul arsenal de imaginatie ostilă indreptat impotriva Occidentului, aruncat in luptă de către ideologia comunistă in anii Războiului Rece. Imaginea negativă a Statelor Unite din vremea respectivă nu reprezintă doar o parte a recuzitei de stereotipii negative cu care propaganda comunistă a infruntat capitalismul ca model social si economic, ci o strategie privilegiată de circumscriere a inamicului exponential, in contextul lumii politice bipolare care s-a conturat după terminarea celui de-al doilea război mondial.
Structurat pe trei dimensiuni principale de lucru, proiectul isi propune să investigheze următoarele domenii de cercetare:
1. Conceptualizarea teoretică a imaginatiei ostile; analiza canalelor sale politice si psihologice de persuasiune publică;
2. Analiza comparată a imaginilor Statelor Unite din documentele si mentalitatea publică a tuturor tărilor din fostul bloc răsăritean, inclusiv Uniunea Sovietică;
3. Analiza diacronică a modalitătilor prin care stereotipiile imaginatiei ostile orientate impotriva Statelor Unite s-au conturat in viata publică romanească in timpul celor două segmente autohtone ale Războiului Rece (1945-1964, respectiv 1964-1991).
Scopuri aditionale ale proiectului:
1. Desfăsurarea unei anchete de istorie orală, cu ajutorul studentilor si al unor cercetători tineri, pentru analiza reminiscentelor de imaginatie ostilă prezente in mentalul colectiv romanesc;
2. Alcătuirea unei arhive documentare privind Războiul Rece, in cadrul Centrului de cercetare a imaginarului, pentru a compensa casarea multor documente de acest gen in bibliotecile publice romanesti;
3. Initierea unui program universitar complet dedicat studiului Războiului Rece (cursuri si seminarii regulate), si introdu-cerea lui in schema curriculară a Facultătii de Litere din Cluj-Napoca.
Lucrări derivate din proiect vor fi publicate regulat, in volume si reviste de specialitate, autohtone si externe.




4. Imaginea Statelor Unite ale Americii in postcomunismul romanesc.
Coordonator: Lector dr. Ruxandra Cesereanu

Proiectul urmăreste să realizeze un studiu de imagologie si o bază de date care să reflecteze felul in care s-a raportat Puterea postcomunistă din Romania la imaginea Statelor Unite ale Americii.
Cercetarea porneste de la două mituri politice asupra Americii, care au functionat, in perioade diferite, in mentalul romanesc. in primul caz este vorba despre mitul venirii Americanilor (care intrau in tipologia Salvatorului providential), mit construit de detinutii politici aflati in inchisorile comuniste din Romania, precum si de luptătorii anticomunisti din munti. Americanii erau proiectati ca posibili noi legiuitori ai unei Romanii unitare si anticomuniste, ca intelepti si războinici. in mod simetric, in viziunea regimului comunist, in special in anii stalinismului, Statele Unite erau văzute ca expresia simbolică a dusmanului. in cadrul unei ideologii impregnată de elemente gnostice, apocaliptice si mesianice, capitalismul occidental apărea ca un principiu al răului si decadentei.
in postcomunismul romanesc aceste două tendinte in modul de reprezentare a Statelor Unite ale Americii au căpătat noi nuante. Una este cea demonică "conspirationistă", prin care influenta americană este satanizată, o parte din posibilele conspiratii antiromanesti fiind, in demonstratia acestei tendinte de interpretare, sprijinite de logistica CIA. Prin mitul conspiratiei antiromanesti s-ar explica continuitatea mito-politică intre intilnirea de la Yalta (din 1945) si cea de la Malta (din 1989), cind presedintii americani (Roosevelt, Bush) care s-au intilnit cu cei sovietici (Stalin, Gorbaciov) au pus la cale reimpărtirea lumii (intiia dată, malefic pentru Romania, a doua oară, benefic). Cea de-a doua tendintă este una de de proiectie paradisiacă a Americii, ca tară a tuturor posibilitătilor si a libertătii absolute. Această perceptie sprijină dorinta de emigrare in SUA sau obsesia intrării in NATO.
Responsabilul de proiect va avea in custodie stiintifică 10 studenti de la sectia de Literatură universală si comparată a Facultătii de Litere si de la Catedra de Jurnalistică a Facultătii de Stiinte Politice.


Tematica acestui volum
Imaginarul social


Volumul de fată continuă tema deschisă de volumul precedent, "Teoria si practica imaginii". El se apleacă insă asupra unui alt doilea volet, complementar cercetării imaginarului cultural, si anume imaginarul social. De data aceasta nu mai sunt puse in discutie imaginile transfigurate printr-o formă oarecare de artă (literatură, pictură, fotografie, muzică, modă, film, benzi desenate etc.), ci fantasmele care actionează la nivelul psihismului colectiv. Cum am făcut si in volumul trecut, si in acesta studiile sunt organizate in mai multe sectiuni, in functie de cateva directii mari.
Volumul debutează cu două studii teoretice, in continuarea modulului teoretic din cel precedent. Doru Pop duce mai departe analiza abordărilor empiriste ale imaginilor din filosofia si psihologia pragmatică a secolului XX, trecand in revistă teoriile functionaliste (clasice), cele motivationiste (psihanalitice) si cele semiologice (provenite din lingvistica structurală si din retorică), iar Sanda Berce se ocupă de hermeneutica modernă a "vizualitătii", cu toate avatarurile sale (regimuri scopice, specularitate, logocentrism si videocentrism, filosofia "ocularo-centrică" etc.).
Sectiunea intai adună materiale pe marginea imaginarului spatial, mai exact a configurării imaginii de sine (atat ca individ cat si ca grup), in functie de organizarea spatială a mediului inconjurător. Fată de morfologiile culturale din prima jumătate a secolului XX (cum este spre exemplu teoria lui Blaga asupra categoriei apriorice a spatiului), marcate de o tendintă spre substantificare si reificare, abordările contemporane sunt mult mai nuantate, relationale si functionaliste.  Mircea Muthu schitează o tipologie a lui homo balcanicus, tip complex, care se constituie in peninsula Balcanică, prin convergenta unor factori geografici, etnici, politici si culturali, la confluenta Bizantului, a Imperiului otoman si a Europei. Ioana Bot si Norina Procopan pun in evidentă, in poezia patriotică romanească, respectiv in cea a lui Hölderlin, mitul identitar al patriei, văzută fie ca o tară a tatălui (Vaterland), fie ca un avatar al marii zeite chtoniene ("Matria", in termenii lui Gilbert Durand). Monica Spiridon si Elena Prus dezvoltă tema spatiului din perspectiva imaginarului urban, a oraselor fantasmate ("orasele-texte"), dar si a proiectelor urbanistice, orasul fiind văzut ca o ipostaziere a unei anumite conceptii topografice despre sine a locuitorilor. Analizand directiile si programele din arhitectura romanească interbelică, Augustin Ioan ridică problema modului in care Romania primei jumătăti a secolului XX a incercat să-si construiască, la nivelul aspectului său arhitectural si edilitar, o identitate colectivă situată intre traditionalism si modernitate.
Sectiunea a doua regrupează materiale in functie de un criteriu complementar celui spatial, si anume timpul. Studiile iau in discutie raportul dintre individ sau colectivitate si istorie, felul in care omul se proiectează pe sine pe fundalul mare al duratei sociale. Andor Horváth reia mitul lui Oedip, mit intemeietor pentru civilizatia europeană, din perspectiva confruntării tragice a eroului cu destinul, cu viitorul, cu timpul. Ovidiu Pecican cercetează modelele imaginarului colectiv care au stat la baza organizării sociale a colectivitătilor romanesti din Evul Mediu "intunecat" in tări, muntenii, codrii si jupe. in acelasi sens, Juraj ©uch descrie felul in care un mit statal (cel al Marii Moravii) a functionat ca model ideologic in politica natională a Slovaciei din secolul XX. Mai multe studii aplicate discută valoarea "pedagogică" a istoriei, puterea sau disponibilitatea societătilor de a invăta din dezastre sau crize, cum a fost Holocaustul nazist asupra evreilor sau Gulagul comunist asupra Slovaciei (Juraj ©uch). Folosind instrumentele lui C. G. Jung de cercetare a inconstientului colectiv, Bogdan Neagotă mitanalizează tipologia gnostică a ideologiei naziste, in acelasi sens in care Alain Besançon a pus in lumină miturile eschatologice si mesianice ale comunismului. in mod similar, practicand o psihanaliză socială, Lloyd deMause, părinte al psihoistoriei, diagnostichează rădăcinile terorismului islamic intr-o educatie infantilă traumatică. in sfarsit, Stefan Borbély tratează riva-litatea militară, dar si ideologică si propagandistică din timpul Războiului Rece in termenii unui 'război imaginar', pe care lumea postmodernă se pare că il amplifică exponential.
A treia sectiune se apleacă asupra modului in care se constituie in imaginarul unor colectivităti imaginea "celuilalt", a străinului, a necunoscutului, si a modului in care această imagine dictează apoi un anumit comportament. Studiul meu despre "gandirea vrăjită" a exploratorilor panora-mează felul in care mirabilia Evului Mediu, cum ar fi mitul Paradisului terestru, au influentat descoperirile geografice. Simona Corlan-Ioan este si ea interesată de miturile (uneori tot de sorginte medievală sau renascentistă) unor state fabuloase (Regatul Preotului Ioan, imperiul Manamotapa, Tombouctou, imperiul Mali etc.) care stau la baza proiectelor de constructie politică din Africa post-colonială. Glosand pe marginea cărtii sale despre Imaginea evreului in cultura romană, Andrei Oisteanu discută un interesant fenomen de tabuizare: dacă in perioada interbelică figura evreului era subiectul unor bogate discursuri, de factură antisemită, in perioada comunistă, printr-un fel de anti-antisemitism la fel de contraproductiv, toate referintele la etnia evreiască au fost sistematic cenzurate din toată cultura scrisă. Tot o temă de imagologie este si imaginea standardizată (din punct de vedere fizic, sexual, social, casnic, familial etc.) pe care o civilizatie de tip patriarhal, cum este cea europeană (denuntată de studiile feministe), o impune femeii atat prin literatura sa (Carmen Bujdei), cat si prin filmele sale (Mihaela Frunză).
Sub titlul de "Imaginar mediatic", ultima sectiune cercetează felul in care mijloacele mediatice moderne creează si interactionează cu imaginarul colectiv. Jean-Jacques Wunenburger denuntă sărăcirea si sterilizarea pe care expansiunea "simulacrelor" (in sensul lui Baudrillard) si a imaginilor factice, stereotipizate, in dauna imaginilor cu profunzime simbolică si incărcătură afectivă, o provoacă mass-media in lumea contemporană. Mai dur, privind parcă internetului ca pe o "ladă de gunoi" a informatiei, Claude Karnoouh deplange nietzschean "Moartea lui Gutenberg", in timp ce Christian Moraru, mai optimist, descifrează in mijloacele de comunicare globală piesele unei ontologii postmoderne. Monica Ghet este preocupată de problemele de comunicare, de globalizare si de identitate lingvistică pe care le ridică multiculturalismul contemporan. Despre felul in care presa poate fi manipulată si poate la randul său manipula ideologic vorbesc două studii de caz, al Ruxandrei Cesereanu, despre discursul "castrator" si "violator" al Scanteii in anii de dictatură a Partidului Comunist, si al lui Tomás Várnagy despre imaginea pe care un ziar american precum New York Times o impune asupra lumii prin caricaturile folosite drept comentarii vizuale pe marginea atacului din 11 septembrie. Tot un studiu de caz, de antropologie urbană, este si analiza imaginarului violent pe care muzica hip-hop o exprimă in cultura de cartier a Romaniei actuale.
Numărul se incheie cu o suită de prezentări de carte ale unor volume care au apărut in Romania ultimelor decenii pe temele dezbătute de noi in Caietele Echinox: teoria si filosofia imaginarului, arhetipologie ge-nerală si viziuni despre lume, imaginar artistic, constructia identitătii prin imagini ale spatiului si istoriei, chestiuni de imagologie, mituri colective, constructii si manipulări ideologice, imaginarul mediatic si virtual etc. Scrise in limbi străine (engleză, franceză, italiană etc.), aceste recenzii nu se doresc niste comentarii eseistice pe margi-nea cărtilor respective, ci niste prezentări punctuale, capabile a informa publicul străin de cercetarea romanească recentă asupra imaginarului cultural si social.