Daniela Damian

Castaneda - un promotor al miscarii New Age

 

Abstract: The article compares Castaneda's system of beliefs with the New Age movement, establishing that there is an obvious similitude between the two. The reference to the Post-Modernist context  is made from the position that Castaneda should be  seen as a remarcable figure of a typical new form of religion (based on a complex of psychological, religious, philosophical, historical and anthropological  elements).

Keywords: Carlos Castaneda, Shamanism, Postmodernism, New Age,  don Juan Matus,  Fiction/ Non-fiction

 

Scrierile lui Carlos Castaneda poarta sigla non-fiction, fiind prezentate de editori sau de cataloagele de biblioteci drept studii antropologice, dar la lectura aceasta preci­zare se relativizeaza, isi pierde din putere, se estompeaza sub presiunea incredibilului. No­ua viziune conturata de Castaneda este greu de acceptat de catre intelect si ratiune, ea nefacând si neputând face parte vreodata din experientele noastre. Dar aceasta nu este o piedica in calea vrajirii si a iluzionarii a numerosi cititori, pentru care aceasta viziu­ne asupra vietii si asupra omenirii este o speranta, un ideal ce ar putea fi atins. In mod sigur noul mod de existenta promovat de Castaneda poate fi considerat un mijloc de evadare din lumea noastra unidimen­sionala, masificata si rationala.

Pe de alta parte, nimic din viata reala a lui Castaneda sau a celor (despre care ni­meni nu stie nimic) cu care el traieste aceste experiente fascinante, nu reprezinta dovezi in favoarea ipotezei sale. Teoria sa despre despre adevarata natura a universului are, din pacate, baze concrete subrede, lucru pe care-l sesizeaza si I. P. Culianu, care-l considera un "sarlatan", un fals antropolog. Tot ceea ce el prezinta cu valoare de adevar nu este sustinut de argumente si exemple empirice, verificabile, care sa-i adevereasca teoriile.

In ciuda acestui fapt, Castaneda este lecturat de o multime mare de oameni, care au nevoie de iluziile propuse de el, de o noua modalitate de detasare fata de unilate­ralitatea indusa de societatea actuala. Prin teoria sa, Castaneda reuseste intr-un mod delicat si subtil sa transforme sau mai bine zis sa reduca importanta principiilor si valorilor absolute ale umanitatii: Binele, Frumosul, Adevarul, Iubirea,  dându-le si o alta conotatie.

Sursa socantei sale viziuni asupra lumii este un batrân saman, un vrajitor, Juan Ma­tus (a carui existenta nu a putut fi insa probata in afara cartilor lui Castaneda), care reuseste sa-i modifice perceptia asupra aces­tei lumi. Prin intermediul plantelor psihede­lice, a stiintei oculte, esoterice si nu numai, don Juan, ii si ne propune de-a lungul volu­melor o invertire, o introvertire si o transfor­mare de sine a omului, si prin aceasta, auto­mat, o schimbare a vechii noastre imagini despre omenire.

Toate aceste teorii despre schimbarea constiintei, care duce la transformarea per­cep­tiei asupra lumii, la o identificare holis­tica a omului cu universul sunt trasaturi definitorii pentru miscarea spirituala New Age, Era Varsatorului din perspectiva astro­logica, care se dezvolta din ce in ce mai mult mai ales pe caile media.

 Carlos Castaneda este un remarcabil reprezentant al acestei religiozitati (post)­mo­derne, teoria sa bazându-se pe o inlan­tuire armonioasa de elemente din domenii diferite: psihologie, religie, filosofie, istorie, antropologie, imbinare ce da nastere unei antropologii si cosmologii originale.

Pe scurt, el sustine ca exista o energie creatoare vesnica din care a izvorât universul cu toate lumile sale, iar noi suntem niste emanatii ale acestei energii constiente. Oamenii  au in  aceasta realitate mai multe niveluri de constiinta si mai multe feluri de perceptie, astfel având posibilitatea de a calatori in mai multe lumi si de a cunoaste si alte creaturi energetice. In acest univers oamenii sunt supusi anumi­tor reguli impuse de energia primordiala (numita Vulturul, nume dat de vechii samani), care controleaza nasterea, viata si moartea fiintelor cu scopul de a se hrani cu constiinta lor, constiinta ce se dezvolta pe parcursul vietii si care este inghitita de Vultur la moarte. Desi la moarte omul, mai precis oul sau energetic, dispare cu totul consumat de catre Vultur, totusi exista o cale de a ocoli aceasta soarta.

Vulturul, sustine don Juan, ar fi oferit oamenilor sansa de a-si mentine constiinta si individualitatea dincolo de moarte, de a nu se contopi cu restul energiei, dar numai unii dintre ei pot indeplini acest lucru. Se presupune ca la inceputul omenirii toti cunosteau adevarata lor constitutie corpo­rala, dar in timp acesta stiinta s-a pierdut. Prin cartile sale, Castaneda incearca sa explice modul in care oamenii trebuie sa redescopere adevarate realitate si realul mod de existenta.

Metoda principala utilizata pentru trans­formarea constiintei este practicarea unui fel de psihotehnici de dezindividua­lizare (re­nun­tarea la istoria personala, oprirea dialo­gului interior, lepadarea amintirilor) si inducerea unor experiente transpersonale (calatoria in alte lumi, intâlnirea cu fiinte anorganice, aliatii, peceperea universului sub o alta forma).

Invataturi ale lui don Juan, care arata ca trupul omenesc este o iluzie a perceptiei noastre, iar adevarata noastra structura cor­po­rala este cea a unui ou de energie luminos, duc la o ras­turnare ontologica si gnoseo­logica si la o largire nelimitata a comprehenderii. De asemenea, teoria despre evitarea mortii si despre automântuire prin identificarea omului cu natura, (sau mai bine zis, a substantei energetice a oului lu­minos uman cu energia cosmica) este o forma de panteism care permite autorea­lizarea sinelui.

Religia New Age este propovaduita de o mare parte a mijloacelor mass-media cu sco­pul de a se substitui confesiunilor reli­gioa­se traditionale si de a integra totul intr-o unica supra-religie mondiala. New Age este un nou curent, o noua conceptie despre lu­me, care vesteste o epoca de cotitura. Con­cep­tele de baza cu care opereaza New Age sunt schimbarea de paradigma, spiri­tua­li­ta­tea noua, revolutia blânda, respectiv "con­spiratia" publica, sistemul in network (re­tea), schimbarea-transformarea de con­stiinta.

In cadrul conceptiei New Age, care combate scepticismul si nihilismul modern, lumea are din nou un viitor, iar fiinta universala, care il integreaza holistic pe om, e din nou nemuritoare si ne mântuie prin integrarea in propria ei nemurire. Dumnezeu nu mai este cautat in transcendenta verti­cala, ci prin meditatie mistica, prin diferite psihotehnici de "largire a constiintei", prin excursii extrasenzoriale, induse si prin dro­guri psihedelice, undeva inlauntrul nostru, in profunzimile insondabile ale psihismului uman. Puternic scientizat, New Age e panteist prin excelenta. El nu inseamna astazi numai miscare pacifista, feminista, ecologista, ci si psihologie transpersonala, yoga, budism, hinduism, satanism, teosofie, antroposofie, samanism...

Hermann Schulze-Berndt a formulat cinci trasaturi definitorii pentru spiritua­li­ta­tea New Age: 1) depersonalizarea lui Dum­ne­zeu; 2) divinizarea panteista a omului; 3) derealizarea lumii, realitatea obiec­tiva fiind declarata iluzie si loc vremelnic de joaca a spiri­tului pur; 4) propovaduirea mân­tuirii, de fapt a automânturii prin diferite tehnici si ritualuri de dobândire a starii de iluminare; 5) identificarea raului cu starea de ne-iluminare spirituala. Astfel, "ratiunea burgheza", care face deja parte dintr-o era trecuta, isi are limitele ei istorice si un sfârsit asolut, la care, iata, asista chiar generatiile in viata. In fond, miscarile New Age subliniaza si pun in evidenta structurile in criza ale societatii mondiale actuale.

Pe acest fond si conform acestor trasaturi poate fi inteleasa incredibila invatatura a lui Castaneda. New age-istii considera ca, fara innoirea launtrica a omului, omenirea va ramâne la un sistem ingust de gândire. In decursul intregii istorii umane, spiritul ar fi trecut treptat prin forme noi pâna a atins un punct hotarâtor - descoperirea propriei sale evolutii. New Age reprezinta conjuratia unor indivizi inteligenti care se transforma sub imperiul experientelor launtrice. Pe aceasta linie, Castaneda declara in cartile sale ca "ceea ce conteaza pentru un luptator este sa ajunga la totalitatea eului sau" (Castaneda, 1995, 13).

Lumea viitoare se prezinta ca un sat global, lucru posibil datorita tehnologiei comunicatiilor si circulatiei de mare viteza a informatiei. Lumea are nevoie de o viziune noua a realitatii, ceea ce inseamna ca insusi modul de perceptie trebuie sa se schimbe. La procesul acestei "largirii de constiinta" participa doctrinele oculte si religiile orien­tale, psihedelismul si consumul de droguri (cum ar fi mescalina). Invataturile lui don Juan nu sunt departe de aceste acceptiuni, deoarece "a schimba parerea noastra despre lume este punctul crucial al vrajitorilor", (Castaneda, 1995, 24) iar transformarea incepe cu experiente halucinogene, consum de plante psihedelice: peyotl, datura, ciu­perci. "Pentru Don Juan, importanta plan­telor consta in capacitatea acestora de a produce, la fiintele umane, niveluri de per­ceptie particulare.... Aceste niveluri le-am numit stari de realitate neobisnuita, aceasta insemnând o realitate speciala" (Castaneda, 1995). Astfel, plantele psihotrope ar deschi­de noi orizonturi, provocând alte stari de constiinta, noi realitati, o noua perspectiva.

Tibusek formuleaza patru trasaturi ale miscarii New Age: 1) lumea vizibila, mate­riala, nu e singura realitate; 2) lumea este un sistem holistic, in care omul e inchis; divinitatea e identica cu universul, acesta fiind trupul ei; omul e de sorginte divina, in sensul ca reprezinta o particica sui generis din divinitate; 3) in om salasluieste (in paragina) un potential care poate fi si trebuie desfasurat prin meditatie si diverse psihotehnici; 4) toti adeptii new-age-ismului cred in venirea unei ere noi, in care acest potential uman va fi desfasurat pe deplin si isi va produce efectele benefice. Putem afirma ca aceste trasaturi se pliaza perfect peste viziunea lui Castaneda despre univers, om, divinitate, ele prezentând intru totul continutul cartilor sale, doar maniera de explicare fiind diferita.

Omul, in viziunea lui Castaneda, este o parte minuscula din energia universului, care se deosebeste de alt tip de energie prin faptul ca este constienta si organica. El poate calatorii prin mai multe lumi diferite si poate lua (dupa ce s-a initiat in tainele noului mod de perceptie si de existenta) diferite forme: de animale, plante, aliati si fiinte non-organice; poate sa isi schimbe sexul sau vârsta. Omul energetic al lui Castaneda este un veritabil om new age-ist, iar doctrina sa reda in cea mai mare masura trasaturile noii ere, cartile sale devenind astfel un mijloc de propaganda.

 New Age-ul promoveaza o religie unica si universala, care ar reprezenta "depasirea" si "implinirea" religiei. In aceasta privinta, Castaneda actioneaza pe aceeasi linie, aducând tehnicile si credintele samanis­mului originar la o viziune postmoderna (si new age-ista). Rezultatele acestei metamor­foze a umanitatii ar fi: schimbarea cursului istoriei uma­ne, restabilirea unitatii om-cosmos, omul descoperindu-si originile in energia universului, o noua viziune despre realitate, transformarea omului prin revo­lutie spirituala si modificarea perceptiei de sine modificându-se ("un stalker vâneaza orice, se vâneaza inclusiv pe sine") (Casta­neda, 1997, 219). Toate aceste trasaturi contribuie la generalizarea conceptiei holis­te, la reanimarea practicilor esoterice, la crearea unei politici vizionare globale, la depasirea procesului de individuatie occi­dental si a egoismului, la reunirea cu sinele cosmic, la promovarea misticii, la o lume noua intr-o spiritualitate noua.

Indiferent la caracterul social al miscarii New Age, Ruthe vede continutul acesteia constând exclusiv in esoterism, ocultism, superstitie, fenomene de constiinta care ar cunoaste o impetuoasa renastere. Alte trasa­turi sesizate de Ruthe sunt practicile tera­peutice senzationale, atractia fata de orice reprezentare diferita, opusa, renuntarea la polemici si controverse, spiritul integrator, reunirea rationalitatii cu irationalitatea, a fizicii cu metafizica, mistica si esoterica, a stiintei cu superstitia, a tuturor confesiunilor religioase reciproc exclusive, a terapiei me­di­cale stiintifice cu terapia oculta Aceasta miscare are ca surse filosofia hindusa, budista, taoista, gnosticismul, samanismul, ocultismul, "terapia constiintei", "terapia reincarnarii", medicina holistica, modul de viata holistic, curentele paramedicale, practicile magice, astrologia, spiritismul, vegetarianismul, antroposofia, teosofia. Spiritualitatea new-age-ista nu respinge crestinismul, ci face cu el ceea ce face cu orice religie: il integreaza. Integrarea trebuie sa fie necontradictorie, iar reinterpretarea sa fie universalist religioasa. Era Varsatorului urmeaza a fi o era a unitatii integrate. Marile si micile religii, de la cele monoteiste si panteiste (budismul) la cele animiste, de la crestinism la samanism, sunt dezbracate de exclusivismul lor autosuficient si rediscutate pâna la compatibilizarea reciproca.

  Promotorii noii religiozitati sustin ca Era Varsatorului va insemna sfârsitul an­goasei, sfârsitul "fricii de Dumnezeu". Era Varsatorului va aduce cu sine reunirea nemijlocita si definitiva a sinelui cu uni­versul, cu energia cosmica. Omul insusi se va indumnezei si se va sluji dupa plac de energia divina pretutindeni disponibila. Si in aceasta privinta, Castane­da apare ca un adept al noii miscari, prezentând omul ca fiind o parte din uni­vers, care intrebuinteaza energiile superioa­re, care are drept "matrita pe Dumnezeu" (Castaneda, 1997, 153). 

Credinta in puterea efectiva a constiintei si in unitatea cosmica a tuturor lucrurilor reiese evident din scrierile lui Castaneda. Prin recursul la arhaic, el da impresia reabi­litarii samanilor, a vracilor si a vrajitorilor populatilor "naturale". In trecut samanul intruchipa arhetipal efortul esoteric de pa­trun­dere in "lumea spirituala", de legamânt cu acea lume, de influentare a ei si control a ei. Dar samanul imaginat de Castaneda, si anume unul postmodern, accepta si alta forma de religie, el patrunde in alta lume pentru a-si  descoperi adevarata identitate si a se salva din inconstienta, pentru dobân­direa mântuirii.

In reprezentarea new-age-ista, miscarea conceptiilor a urmat acest traseu: de la teocentrism la antropocentrism si de aici la "cosmo-centrism", termen de fapt inadec­vat, pentru ca esenta sa panteista nu permite reprezentarea logica a unui centru, ci inseamna identificarea holista cu "realitatea infasurata a universului", in ultima instanta cu dezindividuatia.

A. Schopenhauer a pornit de la credinta misticilor hindusi, dupa care sufletul univer­sal, respectiv "vointa lumii" si sufletul indi­vi­dual, respectiv "vointa indivi­duala", sunt identice. Ceea ce ne impiedica sa cunoastem acest adevar ar fi lumea reprezen­tarilor, valul Maya. Aceasta conceptie se regaseste si la Castaneda, care crede ca ceea ce ne mântuie ar fi disparitia, stingerea vointei tipice a individului, elibe­rarea de conditia noastra terestra empirica. Vointa universala este forta care pune in miscare toate procesele din natura si cosmos, o forta impersonala, supraper­sonala. Tot ceea ce facem este o obiectivare a vointei, aparent a vointei individuale, dar in realitate a vointei universale, profunde, care isi subordoneaza vointa individuala.

 Din incredibila teorie castanediana poate reiesi ca toate proprietatile materiei sunt determinate de principii strâns depen­dente de metodele de observatie, ca structu­rile profunde ale lumii materiale sunt determinate, in ultima instanta, de modul cum privim aceasta lume, ceea ce inseamna ca structurile observate ale materiei ar fi oglindiri ale structurilor constiintei. Viziu­nea noastra asupra lumii este "o obisnuinta veche de a vedea lumea intotdeauna con­form cu ceea ce stim despre ea" (Castaneda, 1995, 33).

In sens new age-ist, constiinta dobân­deste la Castaneda un statut ontologic. Dupa spusele lui don Juan, este esential a  constientiza aceasta idee, pentru ca odata cu realizarea acestui proces vine si adevarul despre adevarata natura a omului. Astfel,  lumea nu poate decât sa fie un val maya, adica un spectacol magic, o iluzie. Ea nu poate fi inregistrata, ci ia fiinta ca proiectie in afara. De aceea nu trebuie sa ne ancoram cunoasterea in aceasta realitate iluzorie pe care insasi constiinta noastra o produce, ci sa mergem mai departe, sa descoperim autentica realitate.

O cale de constientizare a tot ceea ce cunoastem, in termenii lui Castaneda, a "tonalului", care "este organizatorul lumii", care "face lumea" (Castaneda, 1995, 147, 150), este ceea ce new-age-istii numesc psihologia transpersonala. Avându-i ca precursori pe autorii psihologiei umaniste de tipul lui Jung, ea continua tendinta acestora spre departari, spre cosmologic si universal, dar fara sa faca escala in sfera socialului. Psihologia transpersonala se ocupa cu precadere de extaz, de experienta trairii mistice, de constiinta cosmica, de fenome­nele transcendente, de tehnicile hiperven­tilatiei, de masaj, de muzica, de o mie de alte proceduri pentru care "cutia neagra" a constiintei continua sa ramâna o taina de nepatruns.

Legatura psihologiei transpersonale cu ideologia New Age este un fapt la vedere. Constiinta New Age cuprinde urmatoarele: 1) principiul sintetic, inlesnind gândirea universala de ansamblu; 2) constiinta de grup ca maturizare suprema a persoanei individuale; 3) un nou principiu calauzitor, caracterizat de "autoiluminare" si orientare dupa legitati "spirituale"; 4) transcendenta, dar intemeiata numai pe experienta proprie, acordând incredere numai acesteia; trans­cen­denta speculativa a filosofilor rationalisti e respinsa, 5) constiinta globala care sisteaza neantizarea lumii si promoveaza un program mondial de automântuire umana.

Psihologia transpersonala porneste de la teza ca omul se poate ajuta numai singur, numai el insusi se poate vindeca, asana, mântui, teza care nu este departe de teoriile lui Carlos Castaneda. Terapiile transper­sonale de autocunoastere se intereseaza de urmatoarele obiective principale: 1) desca­tusarea energiilor blocate, imobilizate in simptome emotionale si psihosomatice, 2) transformarea echilibrului energetic incre­menit intr-un fluviu de trairi. In  formarea sa spirituala, realizata cu ajutorul lui don Juan, Castaneda utilizeaza si el metode de psi­hologie transpersonala, cum ar "recapitu­larea" amintirilor cu scopul de a te debarasa de greutatea lor sentimentala, care te tine atasat de "tonal". El utilizeaza aceasta metoda  ca un mijloc de desprindere din lumea iluziei, de dezinvestire a libidoului, dorind ca prin aceasta sa poata intelege "nagualul", care "este partea din noi pentru care nu exista descrieri" (Castaneda, 1995, 152) si care ar putea fi inconstientul.

Tehnicile de eliberare psihica promovate de Castaneda sunt in concordanta cu intreg spectrul comportamentului new-age-ist in vederea reinsertiei omului in câmpurile cosmosului. Obiectivul lor declarat este "cresterea" (evolutia, transformarea cu orientare cosmica, adica antropofuga, sub pretextul reintegrarii existentei umane cu fiinta); la capatul "cresterii" nu sta vreo treapta oarecare, ci pretinsa identitate cosmica a insului. Insul trebuie sa devina din nou el insusi. Dar cosmosul nefiind vreun lucru finit, identitatea cu el va fi la fel de vaga si dezindividualizata ca si starea anterioara. A creste spre totalitatea cosmica - se sustine - inseamna a creste dincolo de constienta universala, spre infinit, ceea ce, evident, s-ar putea sa insemne o noua forma de depersonalizare.

In concluzie, se poate spune ca ase­manarile intre miscarea spirituala New Age si viziunea cosmologica si spirituala a lui Castaneda sunt destul de evidente si de numeroase. In ambele cazuri telul este ace­lasi, trezirea individului la o noua viata prin inlaturarea cenzurilor ratiunii, constien­tiza­rea realei noastre naturi, care ia nastere prin comasarea in forme individuale, in matrite informative, a fibrelor cosmice de energie sau mai bine zis, nasterea din energia cos­mosului. De asemenea, ambele promoveaza depersonalizarea, ca o realizare a identitatii absolute cu universul, a unirii cu originea.

Desi ar fi fost revolutionar ca sigla "non-fiction" de pe cartile lui Castaneda sa fie adevarata, totusi experienta personala si ratiunea ne interzic sa credem in realitatea lor. Poate niste demonstratii concrete ne-ar fi scos de sub apasarea scepticismului, dar, in lipsa acestora, nu putem sa vedem in teoriile sale decât niste interesante si inteligente fictiuni in slujba miscarii New Age. Si totusi uneori mai exista acel:

Dar daca...